2011-10-14 - Amintirea Hramului

Programul slujbelor

la sărbătoarea hramului din 2011 al Parohiei Orășeni Vale:

Joi - ora 16⁰⁰ – Slujbă în sobor de preoţi:

                           Vecernia Mare cu Litie

Vineri - 08⁰⁰ - 12³⁰ - Slujbă în sobor:

                                                 Utrenie, Acatist, Liturghie şi Parastas

Sâmbătă - 08⁰⁰ - Liturghie şi Parastas

18⁰⁰ - Vecernia şi Hristos împărtăşit copiilor

Duminică - 08⁰⁰ - Utrenie, Acatist şi Sf. Liturghie

12⁰⁰ - Pelerinaj la Iaşi, la Cuv. Parascheva

01.10.2011 - Se apropie hramul nostru

              Întrucât se apropie sărbătoarea hramului parohiei noastre dar și a întregii Moldove, când vom cinsti cum se cuvine pe ocrotitoarea noastră a tuturor, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, pregătirile sunt în toi. Programul liturgic va cuprinde slujbe savarsite in sobor:  Vecernia Mare cu Litie în ajun, iar în ziua hramului Utrenia, Acatistul Cuvioasei, Sf. Liturghie și Parastas. Slujbele vor fi urmate de agapă frățească, dovadă a dragostei creștinești cu care locuitorii din Orășeni Vale știu să primească pe cei ce vin să ne rugăm împreună.

            Tot in ziua hramului se va împlini un an de zile de la instalarea mea ca nou preot paroh. După un an de activitate aici, constat că am găsit lucruri frumoase realizate înainte și oameni credincioși, iubitori de slujbe și respectuoși, fapt pentru care dăm slavă lui Dumnezeu.

            Unul din lucrurile frumoase pe care le intenționăm la acest moment de sărbătoare este un pelerinaj la Catedrala Mitripolitană din Iași pentru a ne alătura miilor de pelerini care se ostenesc an de an stând la rînd ore în șir pentru a se la moaștele Cuvioasei.

            Așteptăm la ziua hramului în parohia noastră pe credincioșii iubitori de frumos si cu evlavie la Cuvioasa Parascheva ”cea multfolositoare”; vor gasi aici atmosferă de rugăciune, o gustare cu un pahar de vin nou, oameni calzi și primitori și un cadru natural binecuvântat de Dumnezeu cu o frumusețe aparte.

Rugăm pe Sfânta  să ocrotească pe toți cei care își vor îndrepta pașii către ea.

7/8.09.2011 - Pelerinaj la mănăstiri si concursul Toaca si copilul

            O activitate recenta a parohiei noastre care a lăsat o amintire frumoasă în viețile enoriașilor participanți a fost un pelerinaj de două zile la mănăstiri din zona Neamțului și nu numai. Toți cei 50 de pelerini am parcurs un traseu ce a numărat zece mănăstiri și schituri, dar și alte obiective cum ar fi Cetatea Neamțului și Zimbraria.

 

               

           ”M-au impresionat toate cele văzute, dar câteva din ele nu le voi uita: liniștea din Mănăstirea Popăuți, frumusețea parcă din rai de la Cămârzani, Peștera Sfintei Teodora unde ca prin minune am ajuns cu toții, tineri și bătrâni, muzeul Mănăstirii Neamț și atmosfera cu cântec și voie bună de pe autocar”, mi-a mărturisit ulterior Daniela Simion, participant la pelerinaj.

              O altă tânără, Florentina, a declarat apoi: „Am fost găzduiți la M. Sihăstria; aici am primit două mese, am participat la Priveghere, Maslu și Sf. Liturghie, am văzut chilia Părintelui Cleopa și ne-am rugat lângă mormântul sfinției sale. A fost foarte frumos”.

*

            Cu o lună înainte de a se pleca în pelerinaj, în cadrul Programului ”Hristos împărtășit copiilor” care la Orășeni Vale se fac după Vecernia Mare de Sâmbătă seara, a fost lansat concursul ”Toaca și copilul”. În vederea câștigării concursului, cei înscriși au învățat să bată toaca, iar în duminica premergătoare pelerinajului, după Sfânta Liturghie, jurizați de consilierii prezenți, tineri bătând toaca, au încercat să câștige ”premiul cel mare”, adică gratuitatea excursiei de două zile la mănăstiri.

            Cel mai bun dintre toți a fost elevul Andrei Budeanu care este acum nelipst de la toate slujbele ajutând adesea atât în clopotniță cât și în Sfântul Altar. Ceilalți participanți au primit ”premii de consolare”, constând în iconițe, cărți de rugăciuni și cu conținut religios și, bineînțeles, dulciuri.

04.09.2011 - Cercul Pastoral Misionar pe 2011

            La parohia noastră au avut loc în ultimul timp o serie de activități, pe cât de frumoase, pe atât de folositoare credincioșilor impliați:

            Astfel, în luna septembrie s-a întrunit aici Cercul Pastoral Misionar al Comunei Curtești. În după-amiaza zilei de 4 septembrie, enoriașii s-au adunat la biserică cu o oră mai devreme pentru a viziona cu ajutorul unui videoproiectorpus la dispozitie de Protopopiatul Botoșani, cîteva filmulețe și imagini pe tema familiei în contextual Anului omagial al Botezului și al Cununiei.

                 La ora 17.00 s-a săvârsit Sfințirea mică a apei și Taina Sfântului Maslu de către preoții din Cerc, Cărora li s-a alăturat ca invitat PC. Pr. Marius Ciprian Babiuc. La final, PC.Pr. Daniel Voroneanu de la Mănăstirea Doamnei a susținut tema cu titlul Sfanta Taina a Cununiei: explicarea pericopei evanghelice. Slujba a fost urmată în mod firesc de o agapă pregătită cu dragoste prin implicarea doamnelor din Comitetul Parohial coordinate de doamna preoteasă.

 

10.01.2011 - Mic bilanț al anului 2010

Bilanţ şi impresii la Parohia Orăşeni Vale

           Pentru Parohia Cuvioasa Parascheva din Orăşeni Vale, 2010 rămâne un an de care enoriaşii îşi vor aminti şi peste ani. Este anul în care părintele Daniel Telişcă a finalizat lucrările la biserica şi casa parohială nou-construite. Toată munca şi osteneala preotului şi a sătenilor au fost încununate în cel mai frumos mod la data de 20 iunie, de sfinţirea bisericii oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan.

                  Tot în anul pe care l-am încheiat, la ziua hramului din luna octombrie, a avut loc o frumoasă slujbă de instalare a unui nou preot paroh, în persoana subsemnatului. Momentul a fost trăit de enoriaşi aşa cum se cuvine, iar noi am avut parte de primirea călduroasă pe care numai nişte suflete curate şi inimi calde o pot oferi. Au participat oficialităţi bisericeşti şi autorităţi locale care s-au alăturat numărului mare de credincioşi.

           Am putea spune că, din acea  zi au şi început pregătirile pentru iarnă. Cu participarea consilierilor şi a majorităţii enoriaşilor, s-a reuşit procurarea şi punerea în funcţiune la casa parohială a unei centrale termice şi a unei instalaţii de cupru, în valoare de peste 10.000 roni. Totodată, au mai fost procurate pentru biserică o serie de obiecte necesare săvârşirii cultului: un rând de veşminte liturgice (donate de Elena Mancaşi), două truse pentru botez şi împărtăşirea bolnavilor (donate de Maria Ianuş), sfeşnice mari, un litier pentru Vecerniile cu Litie, două vase pentru aghiazmă, veşminte pentru copii şi altele.

            Programul liturgic cuprinde aici Acatist şi Spovedanie – Miercurea și Vinerea, Liturghie cu Parastas şi Vecernie Mare – Sâmbăta şi Utrenie cu Acatist şi Sfânta Liturghie – Duminica, iar  Sfeștanie și Sf. Maslu se săvârşeşte lunar.

            Programul Hristos împărtăşit copiilor a fost prilejul cel mai potrivit pentru a pune bazele unui cor de copii. S-a pregătit în Postul Crăciunului un program de colinde susţinut în biserică atât în Ajun cât şi de Crăciun.

            Bibloteca parohială şi-a avut începutul în cărţile personale aşezate în biserică la dispoziţia credincioşilor, iar în przent aşteptăm şi primim donaţie de carte.

           Cum era de aşteptat, în Postul Crăciunului un mare număr de enoriaşi au dorit să-şi deschidă sufletul la scaunul de spovedanie şi să primească cuminecare cu Sfintele Taine.  Vizitele pastorale prilejuite de Ajunul Crăciunului şi al Bobotezei mi-au oferit plăcuta  ocazie de a păşi pentru prima dată pragul casei fiecărui enoriaş şi de a-l cunoaşte în intimitatea şi căldura căminului şi a familiei sale, lucru pentru care mă arăt recunoscător.

            Trecerea dintre ani a adunat în sfânta biserică câteva zeci de suflete la sâvârşirea Acatistului Sfântului Vasile şi a Te-deum-ului de Anul Nou, moment marcat de rugăciuni, dar şi cu artificii, şampanie şi prăjituri pregătite cu dragoste de doamna preoteasă. Apoi, în dimineaţa primei zile din an, Utrenia, Liturghia Sfântului Vasile şi Molitfele cele Mari au unit în rugăciune şi trăire sufletele celor prezenţi.

              Zilele de Bobotează şi de Sfântul Ioan, care încheie Sărbătorile de iarnă, nu au fost mai puţin frumoase. Iniţiativa preotului de a se face o cruce de gheaţă în curtea bisericii în Ajun de Bobotează, şi-a găsit ecou în sufletele câtorva bărbaţi de nădejde. Încântaţi fiind, pentru că de mulţi ani nu s-a mai reuşit acest lucru, ei au adus şi ridicat nu una, ci două cruci de gheaţă pentru ziua în care sătenii au venit cu-mic-cu-mare, pentru Aghiazma Mare. Aceasta s-a sfinţit la fântâna cu foişor din curte.

             O altă activitate frumoasă ce se doreşte a deveni tradiţie, a fost împodobirea în Ajunul Naşterii Domnului a unui brad de trei metri înălţime, dăruit de familia Trufin (Anastasia Kids),  sub care s-au adunat în toată această perioadă bunuri pentru copii. Astfel, prima duminică după Sf. Ioan are ca specific despodobirea bradului şi împărţirea dulciurilor la copiii prezenţi la slujbă. Şi pentru că au mai rămas destule, ele îi mai aşteaptă încă pe copii la Casa lui Dumnezeu pentru a-şi îndulci sufleţelul curat.

               Avem conştiinţa şi realismul că cele enumerate succint aici nu sunt lucruri nemaiauzite. Astfel de activităţi şi chiar mai frumoase se organizează în majoritatea parohiilor unde slujitori şi credincioşi, tineri şi bătrâni se bucură sincer întreolaltă de Pruncul născut – Soarele dreptăţii, de pasul spre un An Nou dorit a fi mai bun şi de închinarea Treimii ce S-a arătat, aşa cum ştie şi poate fiecare mai sfânt şi mai frumos.

              Dorim din suflet ca activităţile liturgice, sociale şi culturale să se înmulţească, iar anul acesta să aducă în sufletele şi vieţile enoriaşilor şi ale fiecărui român un strop de bunătate, linişte şi iubire curată, realizări duhovniceşti şi profesionale, împlinire a dorinţelor bune, ridicare deasupra greutăţilor de tot felul şi mai ales, sănătate în trup şi suflet, în gândire şi simţire.

La mulţi ani !

Pr. Andrei Anuşca

15.10.2010 - Impresiile unui participant la Slujba de Instalare: dl. Radu Cajvaneanu

     Satul Orăşeni Vale este aşezat chiar într-o vale blândă,  străjuită de dealuri domoale. Parcă ar fi în palma pământului. Sau în palma lui Dumnezeu – dacă vedem biserica frumos înălţată pe o margine de livadă.

Invitat la Slujba de Sfânta Cuvioasa Parascheva, hramul bisericii şi zi de instalare a noului preot paroh, Părintele Andrei Anuşca,  multe lucruri m-au impresionat. Voi aminti doar câteva dintre ele.

     În primul rând m-a impresionat cuminţenia şi credinţa sătenilor. Credincioşii din sat au participat plini de evlavie la slujba religioasă, oficiată în biserica satului, ridicată de predecesorul părintelui Anuşca, părintele Daniel Telişcă, tânăr şi el. 

Nu e de mirare evlavia localnicilor. Satul Orăşeni se află în salba unor frumoase localităţi care se întind sub veşmântul tutelar al Mănăstirii Vorona, între care Agaftonul, cu mătuşile lui Eminescu măicuţe, Mănăstirea Doamnei, Schit Maici iar în zare, spre şoseaua Iaşilor, Mănăstirea Zosin.

     Plin de adânci învăţăminte respectul lor impecabil faţă de persoana preotului  nou instalat;

minunate buchetele de flori – crizanteme şi dumitriţe proaspete puse la intrarea în biserică, dinaintea icoanei praznicale şi în tot interiorul.

     Luminoasă biserica însăşi, deosebit de luminoasă  nu mi-am dat seama din ce motiv. Poate ferestrele mari, poate ziua însorită de toamnă, poate pictura, poate  veşmintele preoţilor, poate lumina interioară a credincioşilor. Şi  sonoritatea bisericii – are o tonalitate deosebită pe care nu am întâlnit-o, parcă,  în alte biserici. O sonoritate care se stinge brusc şi total în clipele de reculegere înlăcrimată care picură, odată cu ceara lumânărilor, pe timpul Parastasului.

     Adânci cuvintele de învăţătură ale preoţilor invitaţi. Forţa pătrunzătoare şi înţeleaptă a părintelui misionar Petru Fercal,  împletită cu dinamismul european al Părintelui Daniel Dascălu.

     Şi ingenios cuvântul de mulţumire al preotului paroh – redactor la Gazeta Creştină a Protopopiatului Botoşani, între altele. L-a spus în biserică, dar l-a şi  tipărit în primul număr al Foii Volante editată special cu prilejul hramului şi al instalării sfinţiei sale. A mulţumit lui Dumnezeu şi tuturor celor care l-au ajutat. Nu a uitat pe nimeni: Părinţii Patriarh,  Mitropolit, Protopop,  duhovnic, părinţi trupeşti, profesori şi învăţători, colegi. Nu a uitat-o bineînţeles pe doamna preoteasă, dar nici pe  părinţii doamnei preotese

     Şi nu în ultimul rând ne-a impresionat însăşi doamna preoteasă. Cu  grija permanentă a  celor trei copii, mici şi frumoşi ca nişte îngeraşi, s-a îngrijit şi  de cele ale sufletului, dar şi de cele materialnice,  pregătind la ieşirea după slujbă o bogată  masă pentru participanţi.

Radu Căjvăneanu

14.10-2010 - Cuvantul Pr. Andrei Anusca rostit la Instalare

Aşa să ne socotească pe noi fiecare om:

ca slujitori ai lui Hristos

şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.

 (I corinteni 4, 1) 

Preacucernice Părinte Protoiereu Misionar,

Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi,

Onorate oficialităţi şi invitaţi,

Drept-măritori creştini,

            Se cuvine ca mai întâi să aducem mulţumiri Bunului Dumnezeu pentru tot ce trăim astăzi, pentru ceea ce a precedat evenimentul de azi şi chiar pentru ceea ce urmează în viaţa acestei de Dumnezeu binecuvântate parohii şi a fiecăruia dintre noi. Mai concret, mulţumesc lui Dumnezeu pentru chemarea pe care am simţit-o încă din copilărie căreia i-am răspuns şi, ca drept urmare, în anul 2003 am fost hirotonit preot de către Preafericitul Părinte Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Aşadar, îi mulţumesc şi pentru misiunea preoţească de origine divină şi cu caracter supranatural, misiune încredinţată din preaplinul iubirii dumnezeieşti nevredniciei noastre omeneşti.

            Pe calea spre slujirea lui Dumnezeu am fost crescut, ajutat, îndrumat şi vegheat de o serie de oameni deosebiţi. Părinţii şi fraţii, dintre care chipul luminos şi trăirea sfântă a mamei, mă inspiră şi astăzi; tot efortul şi viaţa pusă în slujba noastră, a celor trei copii, se bucură de recunoştinţa mea profundă şi vor fi răsplătite fără îndoială de Atotştiutorul Dumnezeu. Profesorii din Şcoala Generală, din Seminar şi din Facultate care şi-au făcut datoria cu simţ de răspundere, şi-au pus amprenta şi şi-au adus aportul la formarea mea. Duhovnicii, în faţa cărora mi-am deschis sufletul şi mi-am uşurat conştiinţa ori de câte ori am simţit nevoia, au avut rol vital prin dezlegările, sfaturile şi rugăciunile lor.

Din 2003, anul absolvirii, al căsătoriei şi al hirotoniei, o serie de alte persoane au intrat în viaţa mea şi au contribuit la tot ceea ce am făcut până astăzi ca preot şi ca om: soţia şi părinţii ei, copiii, rudele, enoriaşii, colaboratorii ş.a. În sensul acesta, un sprijin deosebit în activitatea pastorală am din partea doamnei preotese, suflet cald acasă şi model de viaţă creştină pentru enoriaşi. Prin implicarea ei – discretă, dar eficientă – în activităţi de ordin misionar, filantropic, cultural sau administrativ, încununează în cel mai fericit mod slujirea mea de la Sfântul Altar. Părinţilor ei  le port un respect deosebit atât pentru naşterea, creşterea şi formarea profund creştină pe care au dăruit-o celei ce mi-a devenit jumătate, adică soţie, cât şi pentru ajutorul şi sprijinul neîntrerupt, moral, material şi financiar, cu care ne sunt alături permanent.

Cu privire la ziua de astăzi, aduc mulţumire Înaltpreasfinţiei Sale Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei pentru încrederea arătată prin numirea mea ca preot paroh în această parohie.

Un gând frumos îndrept acum şi spre enoriaşii parohiilor „Sfinţii Voievozi”- Socrujeni, „Adormirea Maicii Domnului” Ciornei şi Viforeni, cărora le-am fost păstor sufletesc vreme de şapte ani şi spre reprezentanţii instituţiilor locale de acolo cu care am colaborat. Celor dintre ei care mi-au fost un real ajutor în pastoraţie le sunt recunoscător, însă dorinţă de mântuire am pentru toţi locuitorii de acolo.

Adresez de asemenea mulţumiri Preacucernicului Părinte Protopop Lucian Leonte, Părintelui Petru Fercal şi Părintelui Daniel Dascălu. Este demnă de menţionat aici înţelepciunea cu care sfinţiile lor ne-au ajutat să soluţionăm orice situaţie ivită până acum. Sfaturile venite din dragoste părintească şi experienţă au fost cu adevărat folositoare şi le mulţumim pentru tot.

Tuturor acestora şi celor pe care poate, fără intenţie, nu i-am menţionat, le mulţumesc, le sunt recunoscător şi îi pomenesc în rugăciunile şi slujbele pe care le săvârşesc.

Drept-măritori creştini,

Mi se bucură sufletul şi inima la vederea atâtor credincioşi şi credincioase care umplu spaţiul sfânt al bisericii parohiale, preoţi cucernici, reprezentanţi ai instituţiilor din comună, rude, prieteni, cunoscuţi şi enoriaşi veniţi pentru a fi încredinţaţi păstorului nou-venit şi pentru a le fi încredinţat preotul care îi va învăţa, sfinţi şi conduce pe calea spre mântuire, ca scop ultim al misiunii preotului. De aici caracterul supranatural al preoţiei pe care l-am subliniat în deschiderea cuvântării.

Tainele săvârşite de preot sunt cereşti înfricoşătoare şi de viaţă făcătoare, ceea ce leagă şi dezleagă preotul pe pământ este legat şi dezlegat în ceruri (Matei 18, 18; Ioan 20, 23). Dobândirea vieţii cereşti depinde de felul în care preotul şi credincioşii înţeleg să trăiască şi să colaboreze la urcuşul spre Înviere. În lucrarea preotului este o prezenţă tainică a lucrării lui Hristos: „Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă”  (Luca 10, 16). Preotul este şi trebuie să fie o icoană a lucrării preoţeşti a lui Hristos în lume, un colaborator şi iconom al tainelor lui Dumnezeu (I Corinteni 4, 1). este slujitor al lui Dumnezeu Tatăl, ucenic al lui Dumnezeu Fiul şi Purtător al Sfântului Duh, vas ales al Sfintei Treimi.

·        El învaţă cuvintele Evangheliei şi nu învăţătura sa proprie;

·        Sfinţeşte prin rugăciuni, binecuvântări, Sfinte Taine şi ierurgii;

·        Conduce prin mijloace pedagogice duhovniceşti, prin disciplina canonică.

            Folosim apelativul „părinte” pentru că preotul ajută oamenii să renască duhovniceşte, să descopere iubirea părintească a lui Dumnezeu. În taina Sfântă a Botezului, el slujeşte de fapt taina înfierii spirituale. Este aşadar părinte al tuturor celor încredinţaţi lui, indiferent de vârsta biologică. Înaintea sa credincioşii îşi aduc mărturisirile cele mai grele şi mai intime, iar ca părinte trăieşte bucuriile şi necazurile tuturor şi+i poartă pe toţi în rugăciunile lui. Ca slujitor al Tainelor şi mărturisitor al dreptei credinţe, el are datoria de a păstra unitatea Bisericii prin comuniune cu episcopul său; slujitor al Bisericii, aşadar, şi nu persoană particulară, pentru că Biserica nu există fără preoţie, după cum preoţia fără Biserică nu are sens şi rost.

            Iubiţi credincioşi şi credincioase,

            Iubirea părintească a preotului faţă de păstoriţi se arată în activitatea sa de învăţător, de săvârşitor (iconom) al Sfintelor Taine, de îndrumător ca duhovnic şi de organizator al parohiei.

• Ca iconom al tainelor lui Dumnezeu, preotul vă iubeşte şi atunci când face ca fiecare să primească Sfintele Taine cu o pregătire deosebită şi cu vrednicie;
• Ca duhovnic, preotul îşi manifestă iubirea părintească pentru că doreşte ridicarea celui căzut, vindecarea celui bolnav, încurajarea celui descurajat, iertarea păcatelor aceluia ce se mărturiseşte. Spovedania este momentul şi locul unde credinciosul simte pe preot ca adevărat părinte duhovnicesc;
• Ca organizator al parohiei, iubirea preotului se manifestă prin modul în care organizează activitatea filantropică, social-cultural-misionară şi administrativ-gospodărească a parohiei, păstrând şi sporind bunurile Bisericii.

Aşadar, preotul păstor de suflete arată iubirea mai puţin în mod sentimental şi mai mult prin responsabilitatea pe care o poartă pentru mântuirea fiecăruia, atunci când este părinte în toate împrejurările vieţii, nu numai în duminici şi sărbători.

            Pentru început, condiţia prealabilă a unui program pastoral eficient o văd în cunoaşterea şi organizarea parohiei în aşa fel încât viaţa creştină şi activitatea să se desfăşoare corect şi complet din punct de vedere liturgic, administrativ, filantropic şi cultural-misionar cu urmărirea în permanenţă a scopului principal, şi anume, mântuirea credincioşilor. Îl doresc prezent pe Hristos în fiecare creştin, iar activităţile care servesc acestui deziderat sunt:

• Participarea la Sfânta Liturghie şi la celelalte slujbe;
• Înnoirea vieţii prin mărturisire regulată şi vieţuire creştinească curată;
• Consolidarea familiei creştine;
• Participarea tineretului la viaţa Bisericii şi a parohiei;
• Grija pentru viaţa bătrânilor şi a celor cu nevoi speciale;
• Implicarea fiecăruia în parte cu ceva la viaţa comunităţii.

Mă simt dator să fac două menţiuni şi cu privire la raportul cu autorităţile:

·        În raporturile cu autorităţile bisericeşti superioare

voi manifesta în continuare respect, ascultare, cooperare, conştient fiind că de aceasta depinde şi respectul pe care îl voi avea din partea credincioşilor. Nu pretind de la alţii ceea ce nu ofer. Voi încerca să ţin un contact dinamic informând asupra diferitelor probleme şi cerând sprijin superiorilor ori de câte ori voi fi nesigur de luarea unei decizii. Aceasta nu este un act de supunere oarbă sau făţarnică şi nici nu aş dori să fie perceput astfel, ci o stare de responsabilitate şi cooperare în misiunea şi în folosul Bisericii;

·        În raporturile cu autorităţile civile şi cu instituţiile locale şi comunale

 intenţionez să leg şi să ţin o legătură bazată pe decenţă, respect, colaborare pentru promovarea credinţei strămoşeşti, a demnităţii umane, a solidarităţii şi pentru iniţierea sau participarea la acţiuni sociale de caritate şi culturale care privesc:îmbogăţirea vieţii spirituale; unitatea şi sănătatea familiei; păstrarea tradiţiilor culturale creştine; valorile româneşti inspirate de credinţa noastră.

            Orice factor de răspundere  nu va găsi la preotul de la Orăşeni Vale atitudine de autosuficienţă sau orgoliu, dar nici slugărnicie sau servire a unor interese străine de spiritul creştin şi binele comun. Respect libertatea şi opţiunea pluralistă a oamenilor, dar nu voi avea atitudini partizane radicale cu singura menţiune că sunt şi lucruri deasupra intereselor politice sau de altă natură, cum ar fi: valorile creştine, etica vieţii sociale, apărarea demnităţii umane, sensibilitatea la suferinţele celor săraci sau bolnavi etc. Îmi exprim aşadar dorinţa de a lucra împreună pentru mântuirea tuturor şi spre binele parohiei şi al localităţii.

            Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne ajute să împlinim tot ce ne propunem bun spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire, iar celor prezenţi vă mulţumim, vă binecuvântăm şi vă aşteptăm să ne rugăm şi să lucrăm împreună.

Preot Andrei Anuşca

14 octombrie 2010